Strategia Națională pentru Păduri sau cum a pus Europa competența autohtonă la muncă

Ministerul Mediului anunță pe pagina de socializare că proiectul Strategiei Naționale pentru Păduri (SNP30) va fi prezentat săptămâna viitoare în Aula Universității Transilvania din Brașov. Vor fi probabil ultimele dezbateri pe marginea documentului, urmând ca acesta să parcurgă apoi etapele formale de aprobare. Pe pagina ministerului a fost publicat și link-ul cu conținutul documentului (https://strategieforestiera.ro/process/snp30), însă acesta este totuși destul de tehnic și inaccesibil, chiar și pentru cititorii mai avizați.
Într-un articol viitor vă voi propune să aruncăm o privire asupra conținutului tehnic al acestui document care, odată aprobat, ar trebui să ghideze actul de management al pădurilor țării, pentru câteva decenii, pe drumul creării unor păduri rezistente, adaptabile noilor schimbări climatice, a unor păduri productive care să furnizeze economiei și societății lemn, a unor păduri valoroase biologic capabile să întrețină și să conserve cele mai importante specii și habitate la nivel european, a unor păduri a căror naturalețe, estetică și ambient să aducă oamenilor o viață cu mai puțin stres și mai multă armonie, totul întru-un acord social larg, în care opiniile autorității de resort, administratorilor, proprietarilor de păduri, societății civile, comunităților, etc. să nu mai fie fracturate aproape ireconciliabil ca până acum.


Sunt două motive pentru care a fost necesară o nouă strategie națională forestieră: pe de o parte adoptarea anul trecut a noii Strategii a UE pentru păduri (SUEP30) care obligă țările membre la revizuirea strategiilor naționale, iar pe de altă parte, și mai ales, angajamentul privind Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier (Reforma 1) din Programul Național de Redresare și Reziliență. Așadar, la baza inițierii, dar mai ales a definitivării strategiei naționale pentru păduri au contribuit covârșitor cele două condiționări de la Bruxelles și mai puțin înflăcărarea noastră națională. Este adevărat că, în prima fază, schița opțiunilor strategice a fost o inițiativă autohtonă a celor două instituții de învățământ superior de profil de la Brașov și Suceava ca răspuns la excelenta organizare anarhică a sectorului silvic. Însă am îndoieli că, fără push-urile angajamentelor luate în fața Europei, documentul opțiunilor strategice ar fi însemnat mai mult decât un exercițiu de autotestare a capabilităților de emanare a unor documente programatice de către distinșii noștri profesori sau un bun suport de curs la unele discipline de studiu.


Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a încredințat această misiune de elaborare a propunerii de strategie celor două facultăți de silvicultură de renume, cea de la Brașov și cea de la Suceava, care au venit cu cele mai competente cadre didactice pentru efortul de elaborare. Opțiunile strategice identificate de către cele două instituții de învățământ superior în dezbaterile pro bono publico realizate în 2020 – 2021 au devenit coloana vertebrală a noii strategii forestiere naționale. În procesul de elaborare, facultățile au avut o atitudine deschisă și nu s-au rezumat doar la expertiza academică, ci au avut în vedere cooptarea unor persoane cu expertiză din administrație, cercetare, mediu privat, societate civilă, etc., pentru ca materialul brut să fie ulterior supus unui larg proces de consultare cu alți experți externi, a căror opinii au fost integrate în documentul final ce va face obiectul prezentării de săptămâna viitoare.


Concluzionez și opinez că actualul document de strategie forestieră, atât prin conținut cât și prin maniera în care a fost condus procesul de elaborare, este cel mai bun produs pe care sectorul îl putea furniza. Proiectul Strategiei Naționale pentru Păduri – SNP30 este un document de strategie care transcende limbajului de lemn din strategiile anterioare, este primul document care aduce o nouă viziune asupra silviculturii din țara noastră, fără a arunca la coș experiența, tradițiile și bunele practici dobândite de decenii în sectorul forestier, este pe deplin aliniată domeniilor strategiei forestiere europene, în acord cu ambițiile europene privind neutralitatea climatică, reducerea emisiilor de carbon, conservarea diversității biologice și, poate cel mai important, cu exigențele și nevoile actuale ale societății. Implicarea în elaborare ca factori cheie a celor mai bune facultăți de profil și a celor mai bune cadre didactice aduce un maxim de credibilitate documentului și îl izolează cumva de suspiciunea intereselor oculte care influențează structurile politice, guvernamentale, ong-urile, etc.. Și poate că una dintre însușirile care fac acest document cu adevărat valoros este claritatea și pragmatismul obiectivelor formulate. Te-ai fi așteptat ca un document strategic emanat de profesori să fie scris în tonuri lirice, însă nu e cazul, ba dimpotrivă. Strategia, așa cum arată schița ce va fi prezentată, documentează obiectiv situația existentă, evidențiază neajunsurile și provocările sectorului și tratează soluțiile de remediere cu concizie, claritate și aplicabilitate practică.

Elaborarea acestui draft al Strategiei Naționale pentru Păduri arată că țara noastră are încă resurse de competență, cel puțin la nivelul sectorului forestier. A fost nevoie însă de un context de constrângere european pentru ca aceste resurse să acționeze sinergic pentru a lansa o bună viziune pentru viitorul pădurilor din țara noastră. Adoptarea strategiei va fi un pas foarte important pentru silvicultura noastră, însă aceasta n-ar face decât să arate căile de urmat. Felul cum vom parcurge aceste căi, ne revine nouă tuturor, actorilor din sistem, și rămâne să vedem cât din spiritul european al strategiei vom mai păstra pentru implementarea acesteia.

P.S. 1. Articolul nu este un laudațio pentru o persoană anume, este însă pentru sectorul forestier care arată că, atunci când este mobilizat la muncă, poate părăsi infamul.

P.S. 2. Personal am participat la două grupuri de lucru cu experții externi, nu am avut avantaje pecuniare, iar contribuția mea la elaborarea proiectului de strategie este insignifiantă.

Un gând despre „Strategia Națională pentru Păduri sau cum a pus Europa competența autohtonă la muncă

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: