Câte păduri taie România comparativ cu alte țări europene?

Subiectul tăierilor de păduri din țara noastră este de multă vreme intens vehiculat atât în presă cât mai ales pe rețelele de socializare. Curg valuri de acuze (vedeți, vă rog, sutele și miile de comentarii de pe rețelele de socializare), care mai de care mai îngrozitoare despre hoția, corupția, incompetența, duplicitatea oamenilor din administrația silvică. România își taie pădurile și gata. De la prim – ministru la oricare silvicultor și până la ultimul muncitor forestier, oricine are o poziție diferită este catalogat imediat ca fiind aservit intereselor politice, diverselor grupări, străinilor, propriei lăcomii, etc. Sunt numaidecât declarați responsabili pentru privarea românilor de aurul verde, de dreptul la aer curat, la relaxare, în ultimă instanță, la fericire. Să se sisteze toate tăierile, iar pădurile să fie protejate: cele virgine, cele cvasivirgine, cele primare, seculare, cele din parcurile naționale și naturale, cele din siturile Natura 2000 și toate cele care au mai rămas!

Sunt românii atât de iresponsabili încât să-și sacrifice propriile mijloace vitale, sunt românii mai inconștienți decât cetățenii altor țări europene? Dacă cu România ne-am clarificat, vă propun să aruncăm o privire asupra tăierilor din alte țări europene, prin comparație cu cele din țara noastră.

Fac mențiunea că toate datele prezentate în articol au ca sursă de informare Eurostat (https://ec.europa.eu/eurostat/web/main/home), adică organismul desemnat oficial pentru statistica Uniunii Europene. Pentru comparații nu am utilizat toate țările, ci am folosit doar datele pentru șase țări din Europa de vest cu grad ridicat de dezvoltare (Austria, Germania, Franța, Elveția, Italia și Spania), trei țări scandinavice pentru că acestea reprezintă etalonul în materie de silvicultură la nivel european din multe puncte de vedere (Finlanda, Norvegia, Suedia) și cinci țări din Europa centrală și de est, inclusiv țara noastră, țări cu istoric de economie centralizată (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România).

Pentru început să vedem câte păduri au celelalte țări cu care ne comparăm.

Situația suprafețelor de pădure (mii hectare) în anul 2015 (Sursa: Eurostat)

Observăm că noi în avem circa 6,9 milioane de hectare de pădure, mult mai puțin decât au țările nordice care dețin supremația din acest punct de vedere, alături de țările mari ale Europei. Stăm mai bine decât Austria și Elveția – țări mici și decât țările din fostul bloc comunist, cu excepția Poloniei.

Pădurile din cuprinsul Europei sunt destul de variate în privința speciilor, desimii, dimensiunilor arborilor, etc., astfel încât se cuvine să ne aruncăm o privire asupra fondului lemnos, adică a volumului total de lemn pe care îl însumează pădurile fiecărei țări dintre cele comparate.

Volumul de lemn din păduri (miiii metri cubi) în anul 2015 (Sursa: Eurostat)

Pierd în acest clasament țările care se confruntă cu factori limitativi pentru vegetația forestieră, în special țările sudice, mediteraneene din cauza solurilor mult mai superficiale și a căldurilor estivale excesive, dar și cele nordice ca urmare a cantităților de căldură și lumină mai reduse. România, mulțumită cadrului natural deosebit oferit de arcul carpatic, are un volum de lemn important în păduri. Prin simpla raportare a acestui volum la suprafață constatăm că România, cu 281 mc/hectar este în fruntea Europei, alături de Austria, Germania, Elveția, Cehia și net peste țările nordice și cele mediteraneene care se situează în jur de 100 mc/hectar.

Interesant de văzut este și câtă pădure revine fiecărui cetățean al țărilor luate în comparație. Raportând la numărul de locuitori, vom afla că unui român îi revine cam 0,35 hectare de pădure și că stăm mai bine decât țări ca Franța, Germania, Italia sau Elveția, țările nordice fiind detașat în fruntea ierarhiei.

Suprafața de pădure pe cap de locuitor (hectare) în anul 2015 (prelucrare date Eurostat)

Acum că am aflat că cum stăm cu resursele forestiere, să vedem și cum sunt acestea exploatate în fiecare din aceste țări.

Volumul net de lemn exploatat (mii metri cubi) în anul 2015 (Sursa: Eurostat)

Lăsăm și aici deoparte țările nordice care își bazează economia în procent foarte ridicat pe resursele forestiere și încercăm unele comparații cu țările occidentale. Este lesne de văzut faptul că, deși are doar două treimi din suprafața de păduri a României, Austria exploatează mai mult decât noi, Germania are dublu de suprafață și exploatează de patru ori mai mult, Polonia are odată și jumătate suprafața noastră și taie de aproape trei ori mai mult, Franța are cifre comparabile cu ale noastre, Cehia cu o suprafață mai mică decât jumătate din cât avem noi taie un volum mai mare decât al nostru.

Continuând calculele și comparațiile vom putea observa că, exceptând țările care se confruntă cu condiții naturale mai nefavorabile vegetației forestiere (Spania, Italia, Norvegia), numai Bulgaria are un indice de recoltare inferior țării noastre (metri cubi/hectar), în rest toate țările luate în comparație au intervenții mai intense în privința valorificării acestei resurse naturale regenerabile.

Indice de recoltare (metri cubi/hectar) în anul 2015 (prelucrare date Eurostat)

Prin urmare, apreciez că România nu-și distruge pădurile așa cum se acreditează cu „bunăvoința” unora în spațiul public. România trebuie să excludă de la tăiere unele suprafețe de pădure așa cum o fac și celelalte țări din Europa cu care tocmai ce ne-am comparat, însă se impune să privească problema valorizării pădurilor sub toate aspectele sale. Protejarea pădurilor trebuie să meargă braț la braț cu valorificarea economică a acestei resurse. Așa cum am putut vedea, nici cele mai bogate țări ale Europei nu renunță la exploatarea acestei resurse regenerabile, ci dimpotrivă o folosesc mult mai intens decât noi pentru a crea resurse materiale și financiare. Aș vrea ca România să fie capabilă să producă în continuare lemn și să nu importe, să folosească înțelept această resursă regenerabilă pentru dezvoltarea economică a țării și pentru creșterea calității vieții prin utilizarea pe scară cât mai largă a produselor și bunurilor din lemn, biodegradabile, în detrimentul celor din plastic sau altor materiale sintetice. Întrucât natura ne-a dăruit condiții naturale deosebite, capabile să întrețină o resursă forestieră de calitate crescută, apreciez că silvicultura trebuie să reprezinte un pilon puternic de creștere economică al României pe măsura potențialului pe care îl deține, un furnizor de materie primă regenerabilă pentru industrii din cele mai variate care să satisfacă, azi și peste ani, neîntrerupt, nevoile din ce în ce mai diverse ale oamenilor.

4 gânduri despre „Câte păduri taie România comparativ cu alte țări europene?

  1. Bine documentat și argumentat! Ține-o tot așa! Poate vom reuși să facem lumea să înțeleagă că putem avea și păduri și putem avea și lemn dacă lăsăm silvicultorii să-și facă datoria!

    Apreciat de 1 persoană

  2. Foarte bine punctat și documentat.
    Apreciez interesul dvs.pentru aducerea la lumină a adevărului despre silvicultura românească.
    Așa trebuie să facem trimitere la sursa documentării,nu să postăm „bazaconii” după cum le place unora.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Apreciez articolul bine documentat. Pacat ca ii lipseste finalul adica suprafetele reampadurite. Faptul ca avem atat de multa padure se datoreaza epocii Ceausiste care cu toate carentele ei a pus baza serioasa pe silvicultura si in mod special pe plantare. Cine taia un hectar de padure trebuia sa planteze doua hectare in schimb.Desigur toata responsabilitatea revenea ocoalelor silvice neexistand firme private si licitatii trucate pe vremea aceea.Prin urmare in viitoarele modificari privind legislatia silvica,dupa parerea mea trebuie insistat pe reimpadurire efectuata de insasi firmele care exploateaza lemnul,si desigur si pe eliminarea sau reducerea drastica a fraudelor prin subevaluarea masei lemnoase privind suprafetele ce urmeaza sa fie licitate spre exploatare.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: